Hărţuire în justiţie pentru jurnalista Brânduşa Armanca şi Presshub.ro. Autorităţile europene s-au sesizat.
Despre ce este vorba?
„Jurnalista de investigaţie Brînduşa Armanca, portalul de ştiri PressHub şi alte mass-media precum Libertatea, Click, Ziarul de Iaşi, Sursa de Vest se confruntă cu multiple procese de defăimare intentate de Beniamin Lup, preşedintele Asociaţiei WorldTeach România, o organizaţie neguvernamentală înregistrată ca luptând împotriva traficului de persoane”, se arată într-o alertă emisă pe 18 februarie 2026.
Platforma de promovare a Protecţiei Jurnalismului şi a siguranţei Jurnaliştilor, aflată sub controlul Consiliului Europei, a emis această alertă de ameninţare a libertăţii presei prin hărţuire juridică referitoare la jurnalistă şi la reţeaua Presshub, cu titlul Investigative Journalist Brînduşa Armanca and PressHub Face Multiple Defamation Lawsuits (Jurnalista de investigaţie Brînduşa Armanca şi Presshub se confruntă cu multiple procese de defăimare).
„Armanca, PressHub şi alte mijloace de informare în masă au fost acţionate în justiţie în faţa instanţelor civile din Timiş, Bucureşti şi Timişoara pentru încălcarea vieţii private şi a reputaţiei (articolele 71 şi 72 din Codul civil român), cu cereri de eliminare a articolelor contestate, de a se abţine de la publicarea viitoare a informaţiilor pe această temă şi de a plăti daune substanţiale”, se arată în alertă.
Reclamantul a cerut o despăgubire în valoare de 550.000 de euro, cu menţionarea dosarelor 1551/30/2022, 42396/3/2024, 42400/3/2024 şi 36547/325/2025
Textul alertei relatează că mai multe articole scrise de Brînduşa Armanca şi publicate de Presshub începând cu anul 2022 au investigat neconcordanţele dintre afirmaţiile lui Lup cu privire la activităţile asociaţiei, precum şi împrejurările decesului a două soţii ale lui Beniamin Lup, în condiţii similare.
Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR), Secţia română a Asociaţiei Europene a Jurnaliştilor (AEJ) cu sediul la Bruxelles, şi-a exprimat „sprijinul deplin faţă de jurnalista Brînduşa Armanca în legătură cu hărţuirea judiciară şi presiunea legală la care a fost supusă… Astfel de practici se încadrează în categoria recunoscută la nivel internaţional ca hărţuire judiciară a jurnaliştilor (acţiuni de tip SLAPP), care reprezintă o ameninţare serioasă la adresa mass-mediei independente şi a dezbaterii democratice”.
Brînduşa Armanca, jurnalistă şi profesor universitar de media, este membră AZIR şi face parte din Comisia de Arbitraj şi Conciliere a AEJ.
Ce este o alertă europeana?
Prin postarea publică a alertei, jurnaliştii Uniunii Europene află de presiunile cărora colegii lor de breaslă trebuie să le facă faţă. Totodată, alerta cere susţinerea libertăţii de exprimare protejate în interes public.
Răspunsul autorităţilor este aşteptat până la 18 mai 2026, conform standardelor europene anti-SLAPP, a căror adoptare printr-o lege în România este în curs.
Absenţa răspunsului devine un criteriu de măsurare a bunei-credinţe a statului şi a gradului democraţiei, a libertăţii presei etc.
Pe site-ul platformei sunt relevate mai multe alerte privitoare la jurnalişti din România:
- Emilia Şercan
- Ovidiu Vanghele
- Vlad Stoicescu
- Diana Oncioiu
- Boroka Parászka
- Mihai Dragolea
- Radu Mocanu
Parlamentul European şi Consiliul au adoptat în aprilie 2024 Directiva (UE) 2024/1069 privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică, pe scurt, Directiva anti-SLAPP.
Ţările membre UE au obligaţia de a adopta măsuri specifice şi de a acorda garanţii jurnaliştilor, entităţilor media, activiştilor, membrilor instituţiilor academice etc. până în 7 mai 2026, termen pentru modificarea legislaţiei naţionale.
În 2025, Mapping Media Freedom a înregistrat 344 de incidente legale privind jurnalişti şi activişti, conform Monitoring Report. Până în prezent, 17 ţări membre ale Uniunii Europene au implementat standardele Directivei prin legi specifice.
Ministerul Justiţiei din România a elaborat un proiect de lege anti-SLAPP din iunie 2025. Deocamdată, el nu se regăseşte printre proiectele depuse spre adoptare în Parlament.
Jurnaliştii vor beneficia de mai multă protecţie odată cu aplicarea legii anti-SLAPP, pentru exercitarea fără constrângeri juridice a meseriei de jurnalist.
Mai mult, „reclamantul care a iniţiat o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice poate fi obligat, în condiţiile legii, la plata unei amenzi judiciare de la 10.000 lei la 100.000 lei”, se arată la art.12 din proiectul de lege.
Pe tema acestui proiect a fost iniţiată şi o dezbatere publică, la care au participat împreună cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei mai multe organizaţii neguvernamentale precum:
- Active Watch
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Konrad-Adenauer-Stiftung
- Greenpeace România
- Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile ş.a
La propunerea societăţii civile, o extindere a viitoarei legi româneşti este aplicarea ei şi la cazuri interne, nu doar transfrontaliere, aşa cum prevede Directiva (UE) 2024/1069.
Există şi un Monitor European anti-SLAPP cu misiunea de a face cunoscute publicului rolul şi efectele legii, găzduit de The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF).
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
