RAPORT FREEX. În 2012, presa românească a funcţionat la cote de avarie. La fel ca în 2011, peisajul media a fost măcinat de criza economică, schimbări de management şi acţionariat, falimente (financiare şi/ sau „morale”), soluţii de supravieţuire nesustenabile, intrări în insolvenţă, presiuni politice şi economice, întârzieri salariale, greve, restructurări şi demisii.
Capitolul Piaţa media din Raportul FreeEx pe 2012, realizat de ActiveWatch, face o sinteză a celor mai importante mişcări petrecute în presa scrisă, TV, radio şi online.
Presa scrisă
Audienţa în print a scăzut cu aproximativ 25%, tirajele publicaţiilor – cu 35-40%, iar bugetele alocate pentru publicitatea în print s-au redus cu până la 85% în perioada 2008 – 2013, potrivit preşedintelui Biroului Român de Audit al Tirajelor, Silviu Ispas.
Adevărul Holding. În 2012, situaţia s-a înrăutăţit, datoriile au crescut, iar trustul a mai renunţat la două publicaţii – Caţavencii şi Forbes –, a redus salariile unor angajaţi cu până la 30%297, a întârziat în mai multe rânduri plata salariilor, uneori chiar şi timp de două luni, şi s-a confruntat cu alte cereri de intrare în insolvenţă şi cu demisiile multor jurnalişti cu experienţă.
La începutul anului 2012, zece jurnalişti de la Adevărul şi-au dat demisia într-o singură lună299. În luna august, jurnalistul Mihnea Măruţă (fost redactor-şef la Cotidianul în perioada 2007-2008) a fost numit redactor-şef al ziarului Adevărul în locul lui Grigore Cartianu (care a devenit director editorial al editurii Adevărul Holding şi, ulterior, în ianuarie 2013, ombudsman al ziarului).
Patru luni mai târziu (în decembrie 2012), însă, Mihnea Măruţă a demisionat de la Adevărul, în semn de protest faţă de restructurările care se anunţau în redacţie, şi a fost înlocuit, la începutul lui 2013, de jurnalistul Dan Marinescu (fost redactor-şef Ziarul).
În iunie 2012, mărcile Adevărul Holding, Click, TV Click şi Click FM au fost scoase fără succes la licitaţie, ca urmare a unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti, care a dispus ca Adevărul Holding să plătească peste 15,5 milioane de lei către agenţia de publicitate Odyssey Communication, societate deţinută tot de Dinu Patriciu. Reprezentanţii Adevărul au negociat cu creditorii şi au amânat licitaţia, dar problema datoriilor s-a acutizat în lunile următoare, iar, în noiembrie 2012, Tribunalul Bucureşti a admis deschiderea procedurii de insolvenţă a trustului, ca urmare a unei cereri formulate chiar de societatea Adevărul Holding, alături Banca Comercială Română, Elida Media Consulting şi Arena Advertising Key.
În 2012, revistele Caţavencii şi Forbes s-au desprins din trust. Caţavencii a ieşit din trustul Adevărul Holding în luna august şi a fost preluată de societatea Patetic Media SRL, deţinută de Doru Buşcu (50%) şi Mircea Dinescu (50%)304. O lună mai târziu, licenţa revistei de business Forbes România, deţinută de Adevărul Holding şi lansată în martie 2009, a fost preluată de fi rma BP Publishing, aparţinând fostului director al diviziei de reviste din cadrul Adevărul Holding, Raluca Badea.
În octombrie, după o lună de negocieri, Adevărul Holding a fost preluat de omul de afaceri Cristian Burci (fondatorul agenţiei de publicitate Graffiti BBDO, al canalului de televiziune Prima TV şi al postului de radio Kiss FM), iar Peter Imre a rămas director general al grupului.
Jurnalul Naţional (prin Editura Intact, deţinută de familia omului de afaceri şi politicianului Dan Voiculescu – Partidul Conservator) s-a confruntat, în ultimul an, cu dificultăţi financiare care s-au reflectat în prăbuşirea vânzărilor, reducerea salariilor angajaţilor şi trecerea acestora pe contracte de drepturi de autor, restructurări şi intrarea în insolvenţă.
În ianuarie 2013, societatea care editează Jurnalul Naţional (Editura Intact) a intrat în insolvenţă, cu datorii totale de 13,6 milioane de euro, principalii creditori fiind tipografia G Canale, firma cipriotă Crescent Commercial & Maritime Limited (condusă de familia Voiculescu), precum şi unele companii din trustul Intact.
În noiembrie, angajaţii Jurnalul Naţional au fost puşi să aleagă între reducerea cu 25% a salariilor şi trecerea pe contracte de colaborare, prin care îşi cesionau drepturile de autor pe 50 de ani şi se angajau să-şi plătească singuri dările la stat.
În martie 2013, Intact Media Grup le-a comunicat angajaţilor printr-un mesaj intern că strategia companiei urma să se concentreze pe TV şi Online. Ulterior, trustul a sistat apariţia pe hârtie a publicaţiilor Jurnalul de Duminică, Jurnalul TV şi Income. O lună mai târziu, Jurnalul Naţional şi-a redus ediţia print la 16 pagini.
În 2012, şi cotidianul România liberă, deţinut de omul de afaceri Dan Adamescu, a dat semne că are probleme financiare, dovadă fiind întârzierea repetată a salariilor angajaţilor. În luna noiembrie, angajaţii au semnalat public (într-o scrisoare deschisă) că nu şi-au primit remuneraţia şi au criticat managementul ziarului. După aproximativ trei luni de restanţe salariale, situaţia a culminat cu o grevă a jurnaliştilor ziarului, în februarie 2013,când ziariştii de la departamentele Print şi Online au decis să întrerupă activitatea pe termen nedeterminat. Activitatea a fost reluată la scurt timp (după patru ore), după ce conducerea administrativă a ziarului a promis remedierea situaţiei.
În aprilie 2012, postul B1 TV a anunţat că Dan Andronic a devenit oficial acţionarul majoritar al publicaţiilor Evenimentul zilei şi Capital, dar această informaţie s-a confirmat la Registrul Comerţului abia în 2013.
Grupul CanCan, care deţine tabloidul CanCan şi revistele Ciao! şi Spy, a hotărât, în august, să renunţe la versiunea tipărită a publicaţiei CanCan.
După ce, în martie 2012, revista Dilema Veche a introdus în premieră românească plata pentru lectura online a articolelor, publicaţia regională Gazeta de Sud (GdS) a trecut, la rândul său, pe sistem de plată pentru conţinutul online, în luna august.
Agenţia de presă NewsIn, deţinută de Realitatea Media, intrată în insolvenţă din martie 2012, a fost declarată falimentară de Tribunalul Bucureşti în ianuarie 2013, când s-a decis şi dizolvarea societăţii, sigilarea şi scoaterea la licitaţie a bunurilor şi disponibilizarea angajaţilor rămaşi.
Piaţa TV
Anul electoral 2012, marcat de alegerile locale şi parlamentare, a fost prilej de lansare a numeroase televiziuni locale, regionale şi naţionale, fenomen preconizat şi început încă din 2011, când CNA a acordat peste 50 de licenţe de televiziune.
Grupurile Pro şi Intact au dominat (trei sferturi din) piaţa de publicitate în 2012, potrivit estimărilor PaginaDeMedia.ro. Astfel, televiziunile din grupul Pro au atras reclamă în valoare de 100-105 milioane de euro, iar Antenele au difuzat publicitate de 50-55 de milioane de euro, pe o piaţă în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro.
Printre televiziunile lansate pe parcursul anului 2012 se numără: Giga TV (televiziune apropiată de primarul PDL Gheorghe Ştefan, din Piatra Neamţ (postul şi-a oprit emisia şi a fost închis la numai nouă luni de la înfi inţare, directorul executiv invocând că „nu mai sunt bani”345), Transilvania Look – redenumită Look TV (parte a trustului de presă Transilvania, deţinut de fostul politician PSD Vasile Dâncu, politicianul PSD Ioan Rus şi omul de afaceri Arpad Paszkany; Dâncu şi Rus s-au retras la începutul lui 2013 din acţionariatul grupului346), Naşul TV (televiziune deţinută de omul de televiziune Radu Moraru), Agro TV, TV City, Money.ro TV etc.
RCS&RDS lansează televiziuni pe bandă şi „elimină” concurenţa din grilă. Cazul Discovery
În 2012, operatorul de cablu RCS & RDS a lansat televiziunea naţională de ştiri Digi 24 (în luna martie347) şi filialele regionale ale acesteia (Digi 24 Iaşi – în iunie, Digi 24 Timişoara – în iunie, Digi 24 Oradea – în august, Digi 24 Constanţa – în septembrie), precum şi posturile Digi World şi Digi Life (în octombrie348). De asemenea, în octombrie 2012, RCS & RDS a obţinut licenţă audiovizuală prin satelit de la CNA pentru lansarea postului Digi Animal World.
Operatorul de cablu RCS&RDS a intrat în conflict cu mai multe posturi locale şi naţionale care au contestat (în instanţă) decizia RCS&RDS de a le scoate din grila de programe (Antenele, Naşul TV, Discovery etc.).
În luna aprilie, RCS&RDS a scos din DTH (grila de satelit, urmărită de aproximativ 1,5 milioane de telespectatori) posturile Antena 1, Antena 3 şi Euforia TV, motivând că nu putea plăti suma (de şapte milioane de euro) cerută de Antena Group pentru retransmiterea posturilor pe satelit.
Totodată, în aceeaşi perioadă, posturile grupului Intact au fost scoase şi din grila operatorului de cablu UPC/ Focus SAT.
În iunie 2012, televiziunea generalistă Naşul TV, lansată pe 22 aprilie 2012, a sesizat Consiliul Concurenţei, acuzând RCS&RDS că încalcă principiul egalităţii de şanse şi libertatea presei, întrucât refuza să introducă postul în grila de programe.
RCS&RDS s-a confruntat cu noi acuzaţii de abuz de poziţie dominantă în noiembrie 2012, după ce a scos din ofertele de cablu analog şi digital posturile Discovery (Discovery Channel, Discovery World, TLC, Animal Planet), la scurtă vreme după lansarea posturilor proprii Digi World şi Digi Life370 şi cu puţin timp înainte să anunţe lansarea Digi Animal World.
Grupul Pro, scos din grila Dolce
La începutul lui 2013, şi grupul Pro a intrat în conflict cu distribuitorii DTH – de data aceasta, cu reţeaua Dolce, deţinută de Romtelecom: în urma unor negocieri eşuate, posturile grupului Pro au fost scoase din grila platformei de satelit Dolce şi au rămas disponibile doar în reţeaua de cablu NextGen, deţinută de Romtelecom.
În martie 2012, grupul MediaPro a anunţat apariţia unui nou canal dedicat femeilor, Acasă Gold, care difuzează telenovele vechi.
În luna noiembrie, după ce televiziunea the Money Channel s-a împărţit în două (în urma rupturii dintre Realitatea TV şi RTV), s-a lansat televiziunea Money.ro TV. Noul post are în componenţa sa fosta echipă de la Money Channel şi foşti angajaţi de la Realitatea TV381 şi a fost condusă iniţial de omul de televiziune Mihai Tatulici (project manager) şi de Daniel Apostol (director general). În februarie 2013, Mihai Tatulici a demisionat, iar Daniel Apostol a fost înlocuit de Alexandru Sassu, fost director TVR.
Postul Realitatea TV a fost marcat de tensiuni fi nanciare determinate de starea de insolvenţă, şi de diverse schimbări la nivel de conducere editorială şi administrativă.
Realitatea TV a traversat un amplu proces de restructurări în perioada 2012-2013. În august 2012, trei departamente (resurse umane, contabilitate şi juridic) ale Realitatea Media au fost închise de către administratorul judiciar al companiei.
În ianuarie 2013 au fost restructuraţi alţi 50 de angajaţi, pe motiv că această decizie face parte din planul de reorganizare pentru ieşirea din insolvenţă.
În martie 2013, familia Vîntu şi Elan Schwartzenberg s-au retras din acţionariatul Realitatea Media SA, iar deţinătorul a 80% din grupul media a devenit societatea Strategies Research Investment SRL390, care aparţine în proporţii egale lui Cozmin Guşă (fost politician şi consilier politic) şi lui Maricel Păcuraru (om de afaceri trimis în judecată în 2009 pentru că ar fi contribuit la un prejudiciu de 14 milioane de lei adus Poştei Române – sentinţa a fost ulterior casată pe motiv că judecătorul „nu era specializat în judecarea cauzelor de corupţie”).
România TV (RTV) a fost în centrul mai multor controverse încă de la înfi inţarea sa de către omul de afaceri Sebastian Ghiţă, proprietar al grupului IT&C Asesoft.
În ianuarie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a retras, cu unanimitate de voturi, licenţa de emisie a postului OTV, deţinut de Dan Diaconescu, deoarece postul nu a plătit amenzile primite în timp pentru încălcarea Legii Audiovizualului.
Emisia televiziunii a fost întreruptă la propunerea preşedintelui CNA Laura Georgescu, după ce OTV a fost sancţionat de CNA în mai multe rânduri pentru că a făcut campanie electorală fără a respecta legislaţia în vigoare şi nu a plătit amenzile date de CNA pentru abaterile de la Legea Audiovizualului în perioada 2009 – 2012.
Televiziunea Publică (TVR) a fost în centrul mai multor dispute pe tema datoriilor acumulate de instituţie în ultimii ani. În luna iunie, Preşedintele-Director General TVR, Alexandru Lăzescu, a fost demis din funcţie, după respingerea Raportului de Activitate al Televiziunii Române pe 2011, de către Parlament. Ulterior, funcţia lui Lăzescu a fost ocupată de Claudiu Săftoiu, fost consilier al Preşedintelui Traian Băsescu în perioada 2004-2006, fost director al Serviciului Român de Informaţii Externe şi fost vicepreşedinte PNL Gorj. După numirea lui Claudiu Săftoiu, Consiliul de Administraţie al TVR a desfiinţat canalele TVR Info şi TVR Cultural şi a disponibilizat aproape 700 de salariaţi.
De asemenea, o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern a decis eşalonarea datoriilor fi scale ale Televiziunii publice pe o perioadă de şapte ani.
Măsurarea audienţelor, contestată de TVR şi Realitatea TV
În ianuarie 2012, Televiziunea publică a semnalat existenţa unor „discrepanţe” în ceea ce priveşte măsurarea audienţelor de către Kantar Media, companie care furnizează, din 2012, servicii către Asociaţia Română pentru Măsurarea Audienţelor (ARMA), şi datele furnizate anterior de GfK România.
În februarie 2013, Realitatea TV a acuzat că se distorsionează cifrele de audienţă în favoarea anumitor posturi de televiziune412 şi, în martie, a chemat în judecată Kantar Media pentru „prejudicii fi nanciare şi decredibilizarea postului de televiziune”413. Totul a pornit după ce Kantar
Media a prezentat documente care arătau că audienţa uneia dintre emisiunile Realitatea TV ar fi fost de 0% pe un anumit segment de public, timp de 45 de minute.
Piaţa de radio
Problemele financiare ale presei s-au răsfrânt şi asupra posturilor de radio. Astfel, la sfârşitul lui septembrie, Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Gold FM au avut emisia tăiată pe parcursul a câtorva ore, deoarece Realitatea Media, trustul care are licenţele acestor staţii radio, este în insolvenţă şi nu a plătit costurile de chirie, utilităţi şi curent la staţia de emisie a posturilor.
Piaţa online
În 2012, publicitatea online a continuat să crească, ajungând pe locul doi după TV, iar companiile au cheltuit aproximativ 25 de milioane de euro pentru publicitate pe acest segment. În această sumă nu intră Google, despre care specialiştii spun că face peste 15 milioane de euro pe an din GoogleAds în România.
În luna septembrie, Cristian Sima, fostul preşedinte Sibex Sibiu, şi-a vândut participaţia de 9% din cadrul fi rmei MediaBit Software SRL, care operează site-ul de ştiri HotNews.ro, către Răzvan Corneaţeanu, fost director general Adevărul Holding.
Trimite un comentariu