Studiu de caz. Unde se îndreaptă tinereţea românească fără surse de informaţii fiabile? Compania de cercetare Cult Research a realizat un studiu de caz pentru organizaţia Free Press for Eastern Europe, cu scopul de a aprofunda percepţiile privind consumul de presă şi încrederea acordată de tineri.
Studiul a fost realizat prin intermediul unor focus-grupuri faţă în faţă şi online, la care au participat 15 persoane din Bucureşti şi din Bârlad.
„Participanţii şi-au exprimat scepticismul faţă de fiabilitatea presei naţionale, citând preocupări legate de corupţie, afilieri politice şi campanii partizane nemarcate. În schimb, publicaţiile şi posturile de televiziune internaţionale au fost percepute ca fiind mai demne de încredere”, se arată în studiul de caz.
Investigaţia sociologică a fost realizată de Cult Research şi a fost interpretată de Mădălina Voinea, care lucrează în promovarea programului Expert Forum. De asemenea, ea lucrează pe probleme de combatere a dezinformarii şi în cadrul programelor de cetăţenie activă.
Care sunt concluziile studiului?
Participanţii şi-au exprimat criticile faţă de trusturile de presă, subliniind faptul că acestea se concentrează pe atragerea de opinii mai degrabă decât pe furnizarea de informaţii exacte.
Cele două grupuri participante la studiu consideră că televiziunea este coruptă şi că folosesc sursele online pentru informare, diferenţa fiind că în Bârlad, participanţii se uitau şi la televizor pentru a se informa.
Principalele constatări, pe larg:
- „Încrederea în mass-media şi percepţia faţă de obiectivitatea presei: Participanţii şi-au exprimat criticile faţă de trusturile de presă, subliniind faptul că acestea se concentrează pe atragerea de opinii mai degrabă decât pe furnizarea de informaţii exacte. De asemenea, participanţii au subliniat problema livrării de ştiri în news feed-ul de social media, bazat pe o decizie algoritmică.
- Scepticismul general: Un sentiment predominant de scepticism faţă de independenţa politică a mass-media a fost evident în rândul participanţilor, în special în interacţiunile iniţiale cu sursele media. Cu toate acestea, unii participanţi au recunoscut că au dezvoltat în timp încredere în câteva surse pe care le folosesc recurent, în special cele internaţionale.
- Schimbarea atitudinilor faţă de războiul din Ucraina: Participanţii au demonstrat un interes tot mai scăzut faţă de războiul din Ucraina, mutând atenţia către alte evenimente, cum ar fi conflictul din Israel. Reacţiile emoţionale iniţiale au fost umbrite de frustrarea legată de alocarea resurselor pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni, ridicând întrebări cu privire la priorităţile şi distribuirea ajutorului în România. Un rol important în acestă schimbare de atitudine a fost influenţa negativă pe care au avut-o ştirile false şi comunicarea politică defectuoasă din jurul conflictului.
- Deschiderea faţă de primirea migranţilor: În schimb, atitudinile faţă de migraţie au fost în general favorabile în rândul participanţilor, care au pledat pentru primirea şi acceptarea imigranţilor. Cu toate acestea, unii participanţi au remarcat atitudini rezervate în cadrul familiilor lor faţă de imigranţi, ceea ce indică o interacţiune complexă între experienţele personale şi percepţiile societăţii cu privire la migraţie. Acest lucru este, de asemenea, vizibil pe scară largă în România, o deschidere crescută din partea tinerilor faţă de globalizare şi schimbările care vin odată cu aceasta, în comparaţie cu persoanele mai în vârstă care au fost crescute într-o societate comunistă închisă, cu puţină diversitate interculturală.
- Diferenţe între respondenţii din mediul rural şi cei din mediul urban: Ambele grupuri consideră că televiziunea este coruptă şi folosesc sursele online pentru informare, diferenţa fiind că în Bârlad, participanţii se uitau şi la televizor pentru a se informa.”
Consumul de media online
„Jurnaliştii independenţi, precum echipa Recorder, sunt încă vizibili doar în bule în care oamenii fac un efort activ pentru a fi informaţi.
Cea mai mare parte a presei este dominată de televiziuni şi posturi online care sunt dependente de banii pe care îi primesc de la partidele politice prin subvenţii.
Credibile sau nu, acestea sunt principalele surse de informare care circulă online şi influenţează puternic percepţia publică. Impactul asupra publicului tânăr care consumă în principal canale online este puţin cercetat în România, dar îngrijorător în studiile recente.”
Studiul poate fi citit integral, AICI.
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
